Partea 1

Cel mai probabil ai auzit deja despre microbiom, creierul din intestin, testele de microbiom, echilibrarea microbiomului, ai vazut si poate ai si testat suplimente probiotice, poate ai facut si muraturi în casă.

Studiul microbiotei are un potențial imens și deschide noi căi de intervenție terapeutică în bolile gastrointestinale în primul rând, dar nu numai, și în afecțiunile psihologice, bolile autoimune și de metabolism, dezechilibrele hormonale.

Hai sa vedem un pic mai pe larg de ce se vorbește recent atât de mult despre microbiota intestinală.

Recent, compoziția microbiotei intestinale este privită ca având o influență majoră asupra întregii sănătăți, asupra sistemului digestiv, cardiovascular, nervos central și endocrin metabolic. (din 2016 de la finalizarea Microbiome Project)

Starea de perturbare a microbiotei a fost corelată în primul rând evident cu   afecțiuni digestive, (IBS), IBD și chiar cancer de colon și ulterior cu imunitatea, sănătatea mentală, chiar ADHD și tulburările de spectru autist (TSA), afecțiuni din sfera dermatologică sau ginecologică.

Să începem cu ce este microbiota.

In corpul nostru locuiește o diversitate bacteriană (care este predominantă printre toate comunitățile microbiene din corpul uman), aflate în multiple locații  de la gastro intestinal, piele, vaginal, respirator,  ocupând 0,3% din masa corporală, cunoscută sub numele de microbiotă.¹

O parte importantă a bacteriilor  se află în tractul gastro-intestinal care asigură un mediu unic favorabil menținerii unui ecosistem microbian divers și dens – microbiota intestinală, o comunitate care conține un genom colectiv estimat a fi de 100 de ori mai mare decât genomul uman². (adică bacteriile din intestin au de 100 de ori mai multe gene decât noi)

Se consideră că ne  naștem  cu intestine sterile și dezvoltăm un profil de bacterii individual, în timpul primilor an de viață, care se adaptează ulterior structurilor adulte, sub influențe externe ce amprentează și modifică microbiota intestinală.

• infectii
• boli gastro-intestinale
• stresul

expunere la toxine

• hrana ³

Să ne facem o idee de ce este atât de important, iată cam cu ce  cifre putem descrie microbiomul

• aproximativ 1.800 de specii de bacterii
• aproximativ 40.000 de tipuri de bacterii
• greutate de până la 2 kg
• cifrele depășesc 100 de trilioane

De ce e așa important echilibrul acestor bacterii intestinale

Un microbiom intestinal intact produce metaboliți și enzime importante care sunt cruciale pentru

• furnizarea și absorbția nutrienților și vitaminelor esențiale din hrană,
• formează dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar ⁴
• producția de vitamine B și K
• transformă fibrele în SCFA (acizi grași cu lanț scurt) cum ar fi butirat, propionat și acetat ce hrănesc celulele intestinale și au funcții metabolice⁵, sunt implicați în reglarea sațietății- propionatul și metabolizarea acizilor biliari. ^6,7
• metabolizează nutrienții nedigerați și xenobioticele (toxinele)
• modulează activitatea sistemului enteric și nervos central
• protejează împotriva agenților patogeni
• reglează mișcările intestinale, pentru o evacuare optimă
• normalizează nivelul de colesterol și chiar sprijină pierderea în greutate (persoanele supraponderale au o floră intestinală care poate extrage calorii chiar și din fibre care sunt de fapt indigeste.)⁸

Un microbiom divers este de fapt un microbiom sănătos, ce își poate îndeplini funcțiile enumerate și poate susține un sistem imunitar stabil, în timp ce un microbiom mai puțin divers poate conduce la deficite nutriționale, și o apărare imunitară scăzută.

Ce se întâmplă când în intestine e gălăgie?

Microbiota intestinală este direct implicată în geneza bolilor gastroenterologice, precum boala inflamatorie cronică intestinală, dar și în cele de origine autoimună și de natură psihologică-  datorită rolului așa-numitei axe intestin-creier, despre care mai departe puțin voi scrie.⁹

Desi este marcată de o mare bioindividualitate, 23% din compozitie fiind individuala, si de o dinamică temporala continuă (se schimba continuu in functie de factori biologici) în microbiota intestinală au fost identificate specii stabile asociate cu starea de sănătate, stabilitatea comunităților și diversitatea.¹⁰

Pe de altă parte, compoziția microbiotei fiecăruia dintre noi prezintă un profil de risc de boli cronice.

Acest profil se observă în starea de disbioza caracterizată de o creștere excesivă a agenților patogeni, un dezechilibru între bacteriile benefice (simbioți) și dăunătoare (patogeni).

Cele mai frecvente simptome ale disbiozei sunt desigur la nivel intestinal. Pleiada de simptome au fost adunate sub termenul de IBS, probabil cea mai frecventă boală a tractului gastrointestinal, fiind diagnosticat la aproximativ 50% dintre pacienții care consultă un medic din cauza simptomelor de discomfort digestiv.

Semnele tipice digestive ale IBS sunt durerea abdominală cronică, care poate apărea în combinație cu constipație, diaree și flatulență . Se estimează că aproximativ 10 – 15% din populație la nivel mondial suferă de IBS, femeile fiind mai frecvent afectate.³

Așa cum, fac o paranteză, și eu am fost în urmă cu 9 ani, dar abordarea pur simptomatică de la vremea aceea, și total nepresonalizată m-a ‘ajutat să avansez spre o intoleranță non celiacă la gluten, și o stare de disbioză destul de avansată pe care o dnă doctor, one of a kind aș zice în România  a depistat-o și pe care am tratat-o ani de zile.

Sindromul intestinului iritabil este o afecțiune potențial multidimensională, chiar dacă apar cazuri cu o evoluție necomplicată, exclusiv gastrointestinală. Tocmai datorită simptomelor care sunt tranzitorii și nu atât de grave sau neplăcute, adesea ajungem în stări de disbioză avansată sau chiar cu permeabilitate intestinală, multiple intoleranțe alimentare, permeabilitate intestinală și cu risc de boli autoimmune, în funcție și de genetica și factorii exteriori fizici și psihologici ai fiecăruia.

Deci, ce cauzează exact IBS? Răspunsul depinde de individ. Sindromul rezultă din interacțiunea multor factori care nu sunt înțeleși clar, inclusiv stresul, mediul (intern și extern) și mecanismele biologice.

IBS nu este o singură boală cu o singură cauză, ci mai degrabă o colecție complexă de simptome, are mai multe definiții posibile. Și, deși nu este clasificată oficial ca o boală autoimună, împărtășește unii dintre aceiași factori de risc ai autoimunității, inclusiv intestin permeabil, sensibilități alimentare, toxine, infecții și stres, precum și o afecțiune inflamatorie subiacentă.

Diferența între triggere și cauzele IBS

Cauzele IBS mai exact condiții de sănătate pe care se poate exprima IBS, intestinal permeabil, SIBO, suprapopularea cu fungi, infecții bacteriene sau parazitare, alergii și sensibiltiăți alimentare.

Triggerele sunt factori agravanți și variază de la o persoană la alta, identificarea lor fiind crucială în gestionarea simptomelor, adresând în același timp cauza.

Triggerele majore sunt stresul și unele alimente ce conțin lactoza, cazeina, unii îndulcitori.¹¹ Alte triggere sunt medicația (antiinflamatoare, HRT, antidepresivele), lipsa odihnei adecvate, prea multă cafea sau alcool.

Deși cu importantă componentă digestivă, IBS face ca funcționarea generală mentală și fizică a pacienților, precum și calitatea vieții să fie afectate. Cum se întâmplă asta?

AXA creier intestin- microbiom

cum  vorbesc creierul și intestinul unul cu celălalt

Faptul că emoțiile produc simptome digestive datorită comunicării la nivel biochimic și fizic între creier și intestin și sănătatea unuia influențează sănătatea celuilalt prin axa intestin-creier, nu e o noutate, este  fapt cunoscut  din secolele XIX-lea și al XX-lea.

Fluturii pe care îi simți în burtă când te îndrăgostești și acele crampe nedorite dinaintea unui examen sunt două exemple ale conexiunii bidirecționale dintre intestin și creier, între sistemul nervos central (SNC) și sistemul nervos enteric (ENS).

In urmă știam că avem neuroni în creier, și mai recent am aflat că avem și în intestine. Acesta e sistemul nervos enteric, cunoscut și sub denumirea de „al doilea creier”, format din 200-600 de milioane de neuroni din sistemul  digestiv.

Nervii la stomac sau fluturașii din stomac? Ei bine nervii sunt reali la propriu și mai specific nervul vag prin care comunică SNC și ENS comunică.

Nervul vag, doar două cuvinte, transmite informații despre starea intestinului de la sistemul nervos enteric la creier , și înapoi senzații motorii de la creier la intestin.

12. ¹².

Odată cu înțelegerea recentă a importanței microbiotei în sănătate, axa s-a extins la axa microbiotă-intestin-creier și microbiomul a fost și el primit în joc prin neurotransmițătorii și mediatorii neuroactivi și acizii grași cu lanț scurt produși de microbiota intestinală. Cum ar fi  GABA neurotransmițătorul ce ajută în controlul fricii și anxietății, și aproximativ 80% din serotonină se produce în intestin¹³

Constipația și opusul ei, durerile abdominale, perturbarea microbiotei intestinale și alterarea funcționării sistemului nervos central, sunt azi privite ca  simptome ale  perturbării comunicării microbiota-intestin-creier, asociată  cu multiple afecțiuni în afara celor cu exprimare digestivă, clasicul deja, IBS dar și de origine psihiatrică, neurologică, de la anxietate și depresie la  perturbările de spectru autist, Parkinson, scleroza multiplă.¹⁴

IBS, clasificată cu prevalență atât de mare în populație a fost definită ca tulburare gastrointestinală funcțională adică ale cărei simptome nu pot fi explicate prin anomalii de structură sau biochimice, și dacă nu știm ce e e, nici nu știm cum să o tratăm.

In schimb criteriile de diagnostic s-au tot schimbat de la Roma 3 la Roma 4, subtipuri au fost identificate, dar acestea sunt utile mai degrabă pentru cercetare și trialuri farmaceutice (adică pentru dezvoltarea de medicamente) și destul de greu de integrat în practica clinică.

De exemplu Roma 4 – criteriul de diagnostic pentu IBS are criterii mai drastice decât anteriorul, iar termenul de discomfort nu mai există. Și totuși prevalența IBS nu a fost ajutată, adică scăderea bolii în populație nu s-a observat. Cam  aceeași Mărie cu altă pălărie.

Raspunsul despre ce cauzează IBS se află undeva la interacțiunea complexă dintre factorii gazdă, cum ar fi disbioza microbiană, activarea imună, afectarea funcției și a motilității barierei epiteliale, factorii de mediu, inclusiv dieta.

Recent însă, inflamația de grad scăzut și activarea imună au fost implicate în patofiziologia IBS, deși există inconsecvență între studii și lipsa unui consens cu privire la rolul exact al microbiotei .^{15,16  17}

Intrucât subiectul este vast, te invit să urmărești postările de aici sau de pe instagram https://www.instagram.com/dietetician_ela_popa/

In partea a doua voi prezenta legătura între anxietate, depresie și sănătatea intestinului.

Bibliografie

1. Mueller C, Macpherson AJ. Layers of mutualism with commensal bacteria protect us from intestinal inflammation. Gut. 2006;55(2):276-284. doi:10.1136/gut.2004.054098
2. Askarova S, Umbayev B, Masoud AR, et al. The Links Between the Gut Microbiome, Aging, Modern Lifestyle and Alzheimer’s Disease. Front Cell Infect Microbiol. 2020;10. doi:10.3389/fcimb.2020.00104
3. Kim YS, Kim N. Sex-gender differences in irritable bowel syndrome. J Neurogastroenterol Motil. 2018;24(4):544-558. doi:10.5056/jnm18082
4. Park JS, Choi JW, Jhun JY, et al. Lactobacillus acidophilus Improves Intestinal Inflammation in an Acute Colitis Mouse Model by Regulation of Th17 and Treg Cell Balance and Fibrosis Development. J Med Food. 2018;21(3):215-224. doi:10.1089/jmf.2017.3990
5. Kim CH. Regulation of T Cells by SCFAs. Vol 14.; 2014.
6. Byrne CS, Chambers ES, Alhabeeb H, et al. Increased colonic propionate reduces anticipatory reward responses in the human striatum to high-energy foods. American Journal of Clinical Nutrition. 2016;104(1):5-14. doi:10.3945/ajcn.115.126706
7. Jia HM, Li Q, Zhou C, et al. Chronic unpredictive mild stress leads to altered hepatic metabolic profile and gene expression. Sci Rep. 2016;6. doi:10.1038/srep23441
8. Zhang Y, Liu J, Yao J, et al. Obesity: Pathophysiology and intervention. Nutrients. 2014;6(11):5153-5183. doi:10.3390/nu6115153
9. Marano G, Traversi G, Gaetani E, Gasbarrini A, Mazza M. Gut microbiota in women: The secret of psychological and physical well-being. World J Gastroenterol. 2023;29(45):5945-5952. doi:10.3748/wjg.v29.i45.5945
10. Olsson LM, Boulund F, Nilsson S, et al. Dynamics of the normal gut microbiota: A longitudinal one-year population study in Sweden. Cell Host Microbe. 2022;30(5):726-739.e3. doi:10.1016/j.chom.2022.03.002
11. Conz A, Salmona M, Diomede L. Effect of Non-Nutritive Sweeteners on the Gut Microbiota. Nutrients. 2023;15(8). doi:10.3390/nu15081869
12. Breit S, Kupferberg A, Rogler G, Hasler G. Vagus nerve as modulator of the brain-gut axis in psychiatric and inflammatory disorders. Front Psychiatry. 2018;9(MAR). doi:10.3389/fpsyt.2018.00044
13. Yano JM, Yu K, Donaldson GP, et al. Indigenous bacteria from the gut microbiota regulate host serotonin biosynthesis. Cell. 2015;161(2):264-276. doi:10.1016/j.cell.2015.02.047
14. Helen E. Vuong EYH. Emerging Roles for the Gut Microbiome in Autism Spectrum Disorder,. Biol Psychiatry. 2017;81(5).
15. Carco C, Young W, Gearry RB, Talley NJ, McNabb WC, Roy NC. Increasing Evidence That Irritable Bowel Syndrome and Functional Gastrointestinal Disorders Have a Microbial Pathogenesis. Front Cell Infect Microbiol. 2020;10. doi:10.3389/fcimb.2020.00468
16. Grad S, Dumitrascu DL. Irritable Bowel Syndrome Subtypes: New Names for Old Medical Conditions. Digestive Diseases. 2020;38(2):122-127. doi:10.1159/000505287
17. Fleming MA, Ehsan L, Moore SR, Levin DE. The Enteric Nervous System and Its Emerging Role as a Therapeutic Target. Gastroenterol Res Pract. 2020;2020. doi:10.1155/2020/8024171

The post Microbiota intestinală și starea de bine fizică și mentală appeared first on Nutrition Corner.